Regăsire

Scor carte 

În "Scrisoare de dragoste" m-am regăsit. Am avut impresia, pentru câteva minute bune, că eu sunt personajul principal, eu trăiesc totul, eu decid şi eu influenţez. Am simţit fiecare gând, fiecare sentiment, m-am chinuit să înţeleg (târziu mi-am dat seama că nu trebuia să înţeleg), am plâns, am râs, am fost o parte din acţiune. "Şi din noaptea trecutului, peste care cursese atâta pustiu de ani, se desprinse vie, ca o rază de lumină, dragostea ei dintâi" Sfârşitul e tragic, dar dacă privesc în ansamblu, era de aşteptat. O dragoste combinaţă cu acţiune şi tragedie, nu asta era reţeta pentru un roman de succes? Însă cartea aceasta nu are nevoie de succes, pentru că dacă citind-o, vrei să te revolţi, să negi, să plângi, să te întorci în trecut, să înţelegi cât mai multe, atunci se poate spune că te-ai regăsit în poveste. "Scrisoare de dragos... citeste continuarea